Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii "Gh. Airinei"
"Instruim pentru viitor"

Misiunea noastra

PERSONALITATI ALE SCOLII

GHEORGHE AIRINEI

S-a născut în 1928, la Buhuşi judeţul Neamţ, dintr-o familie săracă de ţărani moldoveni, cu puţine posibilităţi materiale.

Cu destule greutăţi a absolvit studiile medii, angajându-se apoi la Direcţia Judeţeană de Postă şi Telecomunicaţii Neamţ. Fiind un om silitor, corect şi deosebit de înzestrat la matematici, a fost scos din producţie şi a urmat cu bune rezultate Facultatea de Telecomunicaţii publice, obţinând titlul de inginer în 1954.

A fost repartizat la Direcţia de Telecomunicaţii Bucureşti, unde a lucrat la serviciul Măsurători ca  inginer apoi ca şef staţie interurbană Bu­cureşti. S-a dovedit un inginer capabil, harnic, bun coleg şi cu vederi avansate, nedogmatice. A avansat apoi treptat, în primul rând prin inteligenţa şi simţul său de sinteză, în Direcţia Generală de Poştă şi Telecomunicaţii, ca inginer şef de serviciu Automatizare şi primind între timp sprijin politic (accentuăm, nu prin mijloace obscure sau ne­cinstite, ci prin capacitatea deosebită de orientare în probleme grele, de investiţii, coordonare si analiză) ca director general adjunct. A avut un rol deosebit şi pozitiv în introducerea automatizării in­terurbane, a reţelei de radio-relee, cabluri coaxiale şi sisteme multicăi, reuşind prin entuziasmul său şi caracterul său deschis, acce­sibil, să antreneze colective valoroase de specialişti la aceste acţiuni.

După mutaţiile politice din 1964/1965 s-a reînfiinţat Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, căutându-se oameni noi, mai deschişi, mai tehnocraţi, mai apropiaţi de tehnica nouă în posturi de conducere, Gheorghe Airinei primind postul de ministru adjunct.

Legăturile sale cu şcoala şi educaţia sunt vechi. Înca din liceu, a activat în paralel şi ca pedagog în învăţământul mediu, ataşându-se de latura educativ-pedagogică de specialitate.

A activat mulţi ani în paralel cu serviciul în producţie şi ca pro­fesor la Şcoala Tehnică de Telecomunicaţii, atât la liceu cât şi la Şcoala Postliceală.

Este autorul primului manual de specialitate "Comunicaţii la mare distanţă" mult apreciat de specialişti şi apărut în mai multe ediţii. A colaborat apoi, cu alţi specialişti la elaborarea unor manuale complexe, timp de mulţi ani.

La posturile de conducere pe care le-a ocupat, a sprijinit pe toate căile, cu toate puterile, învăţământul tehnic de telecomunicaţii, actualul complex de clădiri ale colegiului nostru (funcţionale şi vizi­onar proiectate) datorându-i-se în mare măsură.

A antrenat şi încurajat cele mai bune şi capabile cadre de spe­cialitate din ramura de telecomunicaţii (neţinând cont de nicio re­stricţie politică) spre a preda cursuri Ia Şcoala de Telecomunicaţii, pentru a ridica nivelul calitativ al acesteia, a fost totdeauna acce­sibil pentru dotarea şi perfecţionarea materială a laboratoarelor, atelierelor, şi cabinetelor şcolii de telecomunicaţii, prin alocarea de fonduri corespunzătoare şi personal capabil.

În tot acest timp, cu toate funcţiile de conducere ocupate, a rămas acelaşi om simplu, deschis, prietenos şi săritor, evitând orice exagerare sau favoritism.

Faţă de contribuţia sa multiplă şi pozitivă la crearea, dotarea şi dezvoltarea învăţământului de specialitate în telecomunicaţii, considerăm ca o recunoaştere minimă a meritelor sale denu­mirea colegiului nostru cu numele său.